Dan Culcer. Pornind de la conceptul de DEROMÂNIZARE în definiția lui Ion COJA

 Completări. Dan Culcer

Foarte interesantă propunerea Dlui Ion COJA – termenul deromânizare are deja o puternică încărcătură istorică, sociologică și politică. 

📖 1. Precizări conceptuale

Definiția oferită:

„Deromânizarea este procesul prin care sunt anihilate parțial sau total acele atribute ale societății românești care îi conferă acestei societăți caracterul și numele de societate românească.”

Observații:

  • Proces: sugerează durată, continuitate, uneori intenționalitate.

  • Atribute: pot fi identitare (limbă, religie, tradiții, simboluri), instituționale (stat, școală, biserică) sau demografice (majoritate numerică, migrație, colonizare).

  • Anihilare parțială/totală: lasă loc atât pentru fenomene subtile (erodare culturală, mimetism lingvistic), cât și pentru radicale (interzicerea limbii, deportări).

  • „Societate românească”: termen complex – nu e doar etnic, ci și cultural, politic și istoric.

O variantă completată:
 👉 Deromânizarea este procesul istoric, cultural și social prin care elementele definitorii ale identității românești – limba, instituțiile, tradițiile, simbolurile colective și structura demografică – sunt erodate, marginalizate sau eliminate, transformând o comunitate majoritar românească într-o comunitate alterată sau dominată de alte repere identitare.

📖 2. Exemple istorice din România

  • Transilvania (sec. XVIII–XIX):
    Politicile de maghiarizare, mai ales după 1867, când administrația austro-ungară a încercat să reducă vizibilitatea limbii române în școală și administrație. Exemple: legea Apponyi (1907), interzicerea predării în română, presiuni asupra presei și culturii românești.

  • Basarabia (1812–1918, 1940–1991):
    Politici de rusificare sub Imperiul Țarist și apoi sub URSS. Exemple: eliminarea alfabetului latin (circa 1860), interdicția publicării în limba română, înlocuirea toponimelor, deportări de populație, colonizări ruse și ucrainene.

  • Bucovina sub Habsburgi (după 1775):
    Colonizări succesive (germani, polonezi, ruteni, evrei) care au schimbat raportul demografic, diminuând ponderea românilor din regiune.

  • Dobrogea (înainte de 1878):
    Proces invers: românii erau minoritari înainte de alipirea la România, iar prin colonizări interne și integrare s-a produs o „reromânizare”.

📖 3. Dimensiuni sociologice și demografice

  • Demografie: schimbarea structurii etnice prin colonizări (ex.: sași, secui, ruteni, ruși lipoveni, maghiari aduși în zonele de graniță).

  • Sociologie culturală: uniformizarea prin educație în altă limbă, stigmatizarea limbii române ca „rurală” sau „inferioară”.

  • Religie: presiuni pentru convertire (ex. uniația impusă în Transilvania, trecerile forțate la ortodoxie/rusificată în Basarabia).

  • Urbanizare: în multe centre urbane (Cluj, Cernăuți, Chișinău în sec. XIX) românii deveniseră minoritari, limba dominantă fiind alta.

📖 4. Exemple comparative europene

  • Polonizarea lituanienilor și ucrainenilor în Rzeczpospolita.

  • Germanizarea cehilor și slovacilor în Imperiul Habsburgic.

  • Rusificarea balticilor și finlandezilor în Imperiul Țarist.

Aceste procese arată că deromânizarea se înscrie într-o logică istorică mai largă a imperiilor și statelor multinaționale.

📖 5. Dimensiune ideologică și discursivă

  • Termenul deromânizare este utilizat frecvent în discursuri naționaliste, dar poate fi definit și analitic, ca instrument sociologic.

  • El nu desemnează doar „pericolul din exterior”, ci și procese interne de alienare culturală (ex.: occidentalizare superficială, uniformizare globalistă, pierderea limbii la emigranți).

📌 Concluzie

Definiția dată e un punct de plecare solid, dar se poate nuanța prin:

  • precizarea domeniilor afectate (limbă, instituții, demografie, simboluri),

  • oferirea de exemple istorice concrete (Transilvania, Basarabia, Bucovina),

  • integrarea într-o tipologie mai generală a proceselor de „de-identizare” (asimilare, deznaționalizare, aculturație).

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

PROGRAMUL Partidului POPORUL ROMÂN SUVERAN

  Actualizare. Un comentariu de Călin Kasper. Se bate prea multă monedă pe independenţa justiţiei, dar nu independenţa ei este cea mai importantă. Mult mai importantă este corectitudinea ei. Pentru că pe un judecător independent nu-l poate opri nimeni de a da un verdict strâmb. Ori punând accentul prea mult pe independenţa lui, îl lăsăm să-şi facă de cap. Dar el are răspundere faţă de actul de justiţie, faţă de care trebuie să fie absolut corect. Are şi el de respectat nişte reguli, nişte legi sau norme impuse prin codul deontologic al meseriei. Fiind un om retribuit de stat, se pot stabili reguli care să-l ferească pe judecător de ispite. Sistemul care-l va stimula să fie corect va fi cel prin atribuirea de puncte. De exemplu, pentru un proces judecat şi rămas cu sentinţă definitivă, un punct. Dacă se ajunge la recurs şi instanţa superioară îi confirmă verdictul, încă un punct. Dacă însă îl infirmă, i se scad 20 de puncte din total. Dacă un judecător, militând pentru ...
Citiți mai multe

Trei etape pentru recucerirea României de către cetățenii României

  Trei etape pentru recucerirea României de către cetățenii României Propunem soluții în trei etape pentru recucerirea României colonizate de către cetățenii României, eliminarea oligarhiei și câștigarea suveranității statale, politice, juridice, economice și morale. Proiectele și proiecțiile care urmează sunt inspirate de ideile și analizele lui Ioan Roșca, în baza documentelor ce pot fi consultate în integralitatea lor la adresa aceasta : https://www.piatauniversitatii.com Diversele platforme civice, grupurile Facebook, Yahoo, siturile sau blogurile care ar putea forma baza realizării proiectului de mai jos, dacă ar fi puse și menținute în rețea, sunt de multă vreme niște insule ale unui arhipelag care nu a inventat încă înotul și pirogile pentru a naviga. Deși, Navigare necesse est , cum scria cândva gânditorul român Mircea Eliade. Πλεῖν ἀνάγκη, ζῆν οὐκ ἀνάγκη. (Pleîn anánkê, zễ̃n ouk anánkê.) En latin  : Navigare necesse est, vivere non ...
Citiți mai multe

Dan Culcer, O TOPIE realizabilă. Alianța sau Confederația Leitha-Caucaz?

  Dan Culcer, O TOPIE realizabilă. Alianța sau Confederația Leitha-Caucaz? Introducere și context istoric Capitolul I. Fundamentul istoric și geopolitic al Uniunii Leitha–Caucaz Regiunea ce se întinde de la Laita, în Europa Centrală, până în Caucazul de Sud, este marcată de o istorie bogată și complexă, presărată cu episoade de dominație imperială, migrații, conflicte și reconstrucții naționale. Încă din Evul Mediu târziu, aceste teritorii au fost traversate și influențate de mari puteri precum Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Rus, Imperiul Otoman și, în perioada sovietică, de Uniunea Sovietică. Din punct de vedere etno-politic pe acest teritoriu s-au format state naționale ale căror zone de contact, adică de frontieră, nu au fost trasate ca delimitări de figuri geometrice regulate ci au păstrat o natură fractală, sursă de tensiuni geopolitice, economice și demografice frecvente. Intersecția acestor forțe a creat o moștenire geopolitică încărcată de tensiuni, dar și de pot...
Citiți mai multe